![]()
Aşezare, vecini
Oraşul Buhuşi este situat în partea de nord a judeţului Bacău.
Vecinii oraşului sunt:
- la Nord - comunele Costişa şi Români din judeţul Neamţ;
- la Est - comuna Bahna, judeţul Neamţ;
- la Sud - comuna Racova, judeţul Bacău;
- la Vest - comuna Blăgeşti, judeţul Bacău.
Relieful
Relieful localităţii se încadrează din punct de vedere morfologic în zona Subcarpaţilor Moldovei, în sudul depresiunii Cracău-Bistriţa.
Formele dominante de relief sunt:
- terasele Bistriţei de pe partea stânga a râului: terasa inferioară cu o altitudine relativă de 4-6 m pe care se află partea de jos a oraşului, terasa de 60 m altitudine relativă pe care se află situată partea de sus a oraşului, precum şi alte două terase de 100 m şi 120 m altitudine relativă care constituie extravilanul localităţii;
- dealurile împădurite ale Runcului cu altitudine absolută de cca 450 m, situate în partea de E;
- lunca Bistriţei, situată în partea de V.
Clima
Clima localităţii se încadrează în tipul de climă cu nuanţă continentală înregistrându-se diferenţe mari de temperatură între iarnă şi vară.
Mişcările predominante ale maselor de aer sunt cele cu direcţii NE-SV, V-S.
Temperatura medie anuală a aerului este de 8-9 °C. Luna cea mai călduroasă este iulie cu o temperatură medie de 16 °C, cu maxima absolută de 40 °C (10 iulie 1955). Temperatura medie a iernii este de – 4-5 °C. Cea mai coborâtă temperatură măsurată până în prezent a fost de –32,5 °C la 20 februarie 1954. Schimbările rapide de fronturi atmosferice în perioadele de tranziţie - primăvară şi toamnă - favorizează producerea brumelor târzii şi respectiv timpurii.
Regimul precipitaţiilor prezintă cantităţi mici iarna şi mari vara. În ansamblu, lunile extreme din acest punct de vedere sunt februarie şi respectiv iulie. Cantităţile anuale de precipitaţii sunt în medie cuprinse între 500-600 mm pe an.
Apele
Cea mai importantă arteră hidrografică pe teritoriul localităţii este râul Bistriţa. Curgerea apei se face printr-o albie minoră puternic despletită. Ţinând seama de aceasta şi de confluenţa cu afluentul Orbic (care si el are afluenţii Bodeşti şi Runc), densitatea reţelei hidrografice este mare, atingând valori de 3,5 km pe kmp.
Topirea zăpezilor asociată cu căderi abundente de precipitaţii au favorizat de-a lungul timpului creşteri mari de nivel ale Bistriţei şi afluenţilor, producând inundaţii. Odată cu regularizarea râului Bistriţa şi a pâraielor Orbic şi Bodeşti, aceste efecte au fost mult diminuate.
Terasele Bistriţei dispun de mari resurse de ape subterane fapt ce favorizează apariţia mai multor izvoare la bazele teraselor sau acolo unde eroziune a atins stratul de apă subteran.
Flora şi fauna
În zonă se îmbină două formaţiuni vegetale, pădurea şi silvostepa. Zona păduroasă este reprezentată prin etajul fagului şi stejarului pe dealul Runc iar silvostepa prin ierburi.
Animalele sunt cele specifice zonelor vegetale. Astfel în pădure întâlnim capra, veveriţa, mistreţul, vulpea, unele specii de păsări ca ciocănitoarea, gaiţa, coţofana precum şi unele migratoare ca mierla şi privighetoarea. În silvostepă predomină cârtiţă şi rozătoarele, iar dintre păsări cârsteiul de pajişte, pasărea ogorului, codobaturile, ciocârlia de câmp. În peisajul de primăvară şi toamnă se pot vedea cocori, raţe sălbatice şi pescăruşi în lunca Bistriţei.
În râul Bistriţa se găseşte o relativă faună piscicolă reprezentată prin specii de peşti de ape curgătoare din zona deluroasă cum ar fi cleanul, carasul, ştiuca, bibanul, mreana.
Solurile
În zonă, având în vedere condiţiile pedoclimatice, dominante sunt solurile brune de pădure şi cenuşii şi solurile aluvionare de luncă cu un conţinut bogat în humus. În general aceste tipuri de soluri sunt favorabile culturilor agricole, legumiculturii şi pomiculturii.
Populaţia
Din punct de vedere al naţionalităţii predomină românii. Dintre celelalte etnii notăm romi, ciangăi, evrei şi germani.
Din punct de vedere confesional majoritatea este de cult ortodox. Se manifestă şi cultele mozaic, catolic şi penticostal. În localitate sunt patru biserici ortodoxe la care se mai adaogă mănăstirile Ciolpani şi Runc, o biserică catolică, o sinagogă şi un locaş de cult penticostal.
Din punct de vedere turistic zona dispune de câtevă obiective atractive, cum sunt: codrul secular Runc-Racova, mănăstirile Runc şi Ciolpani, Muzeul de istorie al postăvarului.
Peisajul natural mai ales cel din zona Runc-Ciolpani este deosebit de atractiv. Acesta reprezintă un important punct de agrement pentru locuitorii oraşului şi nu numai. În pădurea Runca fost amenajată o tabără şcolară.