![]()
Privitor la data infiintarii comunei, nu dispunem de documente din care sa rezulte ca ar fi o asezare veche.
Intr-o impartire administrativa a fostului judet Putna, care se pastreaza, existenta in “Condica Liuzilor”, lucrata pentru domnitorul Moruzi in anul 1803 si publicata in “Uricariul lui Codrescu” se mentioneaza existenta satului Padureni (cca. anul 1820). Aceasta ne indreptateste sa conchidem ca Padurenii ar fi unul dintre cele mai vechi sate ale comunei.
In imediata apropiere a teritoriului pe care astazi se afla comuna Jaristea, cu mult inaintea infiintarii orasului Focsani, este mentionata asezarea Bolotesti, fosta candva “Targul de Jos”, punct de vama intre Moldova si Muntenia, supranumit si “Poarta Vrancei”. Asezarea amintita constituie si un punct cu importanta in ceea ce priveste schimbul de marfuri intre vranceni si locuitorii de la camp si deal, asa cum rezulta dealtfel si din denumirea de “targ”.
Existenta ecestui targ in imediata apropiere a Jaristei, ne face sa credem ca Jaristea este o asezare mai veche decat multe alte sate.
Daca se ia de baza numele comunei dupa datele culese, exista mai multe pareri, dupa care se poate aprecia vechimea comunei.
Astfel, cei mai multi care au cautat sa explice denumirea comunei au vazut originea ei in cuvantul “jar”.
Se spune ca intreaga suprafata a comunei a fost acoperita cu paduri de stejar.
In timpul trecerii popoarelor migratoare, locuitorii s-au retras in aceste paduri unde desigur au ramas mult timp. Focurile ce se faceau in aceste paduri dadeau de veste celor ascunsi ca se pot duce la vetrele lor. Aceste focuri au mistuit o parte din padure. Pe locul vechiului jar au aparut poieni rezultate din arderea padurilor, iar asezarile din aceste poieni au luat denumirea de Jaristea.
O alta parere este aceea ca poienile ce s-au format in mijlocul padurilor erau locurile unde puteau patrunde razele soarelui. Padurea se rarise si pe locul acelor miristi a aparut satul Jarsitea.
O alta serie de marturii orale arata ca numele comunei ar veni de la urmatoare intamplare: in trecutul indepartat, intre asezarile de pe apa Putnei si cele de pe apa Milcovului, cand hotarul dintre Moldova si Muntenia se mutase pe Milcov si aparude orasul Focsani, apareau mereu neintelegeri in ceea ce priveste hotarul si impartirea padurilor. Neintelegerile au ajuns pana la Iasi si domnitorul sau altcineva din Divanul domnesc s-a deplasat la fata locului, a facut o adunare cu ambele parti si, pentru a le multumi, au facut un “buluc” si s-a taiat o foaie de padure care sa fie hotar intre cele doua parti pentru a curma neintelegerile.
Padurea a fost taiata intr-o parte si alta si casele care s-au asezat pe acest “jar” au dat numirea comunei Jaristea.
Atat in vorbirea batranilor cat si in cea a copiilor, in jocuri mai ales, apare foarte des cuvantul “jar” in interesul de hotar, adica linia trasata pe pamant cu un bat.