Satul Sucevița este o seculară așezare românească situată la poalele Obcinei Mari, la limita vestică a Depresiunii Rădăuți, a fost şi este cunoscut în țară şi nu numai datorită locuitorilor ei harnici şi gospodari, dar şi existenței aici a Mănăstirii Sucevița – ctitorie a Movileştilor. Prima mențiune documentară este legată tot de familia Movilă şi de așezământul ridicat aici, şi este din 6 august 1582. După cum menţionează şi cronicarul Miron Costin: „au murit Ieremia-Vodă în anul 7116 (1606). Rămasu-i-au pomană în țară, mănăstirea anume Sucevița, de dânsul făcută.” Existența Mănăstirii şi-a pus amprenta, în întreaga istorie a satului asupra dezvoltării lui, mai ales din punct de vedere istoric, cultural şi în actualitate, turistic. Aspectul care trebuie relevat este acela că aici, în permanență, au venit şi vin vizitatori atrași deopotrivă de existența monumentului istoric(una din cele cinci ,,perle’’ ale Bucovinei), dar şi de inegalabilul peisaj geografic.
Culmile domoale, de 400-1000 metri, ale Obcinei Mari acoperite cu o vegetație arboricolă predominant formată din conifere dau zonei un farmec aparte, de liniște şi deconectare, susținute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,,cheamă’’ la plimbare şi relaxare.
Natura a fost darnică şi cu o rețea hidrografică relativ bogată. Pârâiaşele cu apă limpede, de pe toţi versanţii, sunt colectaţi de pârâul Sucevița care străbate satul de la vest la est continuându-şi apoi cursul în comuna Marginea, Volovăţ, prin marginea Municipiului Rădăuţi şi apoi se varsă în râul Suceava.
Suceviţa este un sat de munte, răsfirat, aşezat de-a lungul Drumului Naţional 17 A care leagă municipiile Rădăuţi de Câmpulung Moldovenesc. Distanţele relativ mici, pentru epoca modernă, 20 km. până la Rădăuţi, 57 km. până la Câmpulung şi 60 km până la Suceava, fac posibilă o legătură facilă pentru toţi cei care vin şi doresc să viziteze Suceviţa.
Locuitorii comunei, pe structuri economice sunt: agricultori, pensionari, muncitori în domeniul exploatării şi prelucrării lemnului şi, mai nou, lucrători în domeniul turismului. În ultimii ani ca urmare a afluenţei de turişti români şi străini s-a mărit numărul locuitorilor care se ocupă cu turismul şi agroturismul. În sat sunt un număr mare de pensiuni agroturistice şi hoteluri cu o capacitate totală de cazare de peste 1000 de locuri.
Afluenţa mare de vizitatori ai Mănăstirii Suceviţa şi a împrejurimilor ridică o serie de probleme pentru localitate dar şi pentru comunitate. Una dintre acestea este păstrarea frumuseţilor naturale în condiţii optime prin asigurarea unei dezvoltări economice controlate şi responsabile, contribuţia comunităţii locale la conservarea şi îmbunătăţirea mediului ambient fiind datoria faţă de cei care ne vor urma.
Pornind de la moştenirea culturală locală şi valorificând tradiţiile locale în contextul dezvoltării actuale a comunei, s-au constituit şi pregătit formaţii artistice de amatori la nivel de comună: ansamblul „Cetina” al Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Vatamaniuc”, Suceviţa şi grupul folcloric „Flori de munte” al Căminului Cultural Sucevița.
Manifestările locale devenite tradiționale „Festivalul Fructelor de Pădure”, „Festivalul de Toacă”, „Balul Gospodarilor”, ,,Balul pensiunilor”şi „Festivalul Obiceiurilor de Iarnă” sunt tot atâtea prilejuri de afirmare a talentelor locale şi de creştere a coeziunii sociale locale.
Concomitent s-a inițiat un veritabil program de revenire a tradiției portului popular local prin „Balul Gospodarilor” şi susținerea meșterilor care lucrează obiecte de îmbrăcăminte populară, precum şi alte produse de artizanat, îmbogățirea colecţiei etnografice aflată în incinta şcolii din comună.
Formațiile de amatori ale comunei au participat şi la diferite manifestări la nivel județean precum şi la programe artistice susţinute în cadrul pensiunilor turistice. Pentru viitor ne propunem o mai mare diversificare a genurilor existente în programele artistice, valorificarea creaţiei populare locale autentice în cadrul manifestărilor artistice, în vederea cunoaşterii moştenirii culturale şi a afirmării tinerelor talente locale.
O atenţie deosebită se acordă investiţiilor şi proiectelor de viitor pentru comună. Cifra care acoperă acest domeniu este de peste 50 miliarde ROL., existând şi o serie de proiecte depuse sau în curs de finalizare, a căror finanţare nu este încă certă. Domeniile care sunt vizate sunt legate de crearea condiţii optime pentru desfăşurarea unui turism civilizat: apă curentă, canalizare, asfaltare, refacerea podurilor şi podeţelor, construirea unei alei pietonale civilizate de-a lungul şoselei care străbate comuna etc. Sperăm ca sprijinul pe care ni-l acordă structurile oficiale care gestionează fondurile de care beneficiază România postaderare să contribuie la ridicarea nivelului de trai local, şi nu în ultimul rând la transformarea Suceviţei într-o oază de linişte şi relaxare, căutată de cât mai multă lume din ţară dar şi din străinătate.