Repere turistice în oraşul Videle
Alexandru STAMATE , Prof.Ioana NEAGOE
O parte din materialele grafice se regăsesc în Galeria foto.
„Se spune că viaţa unui om este asemănătoare unui râu , prin sinuozităţile sale...dar nu se spune ce intâlnim in lungul acestuia.”
Alexandru STAMATE
1. Valea Glavaciocului şi Valea Milcovăţului(Sat Coşoaia)
Consideraţii generale.
Valea Glavaciocului este amplasată in NE judeţului Teleorman , cu o lungime de 35 km ( pe sectorul Videle-Poieni) , zona supusă studiului constituind graniţa de sud , oraşul Videle fiind aşezat in lungul paralelei de 44�16’41” latitudine nordică şi a meridianului de 25�31’28” .
Glavaciocul constituie cel mai important pârau al acestei regiuni , ca afluent al Câlniştei dealungul său dezvoltându-se o reţea importantă de aşezări , populaţia incă din trecut valorficând lunca extinsă a acestuia , prin păşunat şi agricultură.
Prin urmare rasfrângerea atenţiei asupra studiului acestui afluent a atras subiectul de dispută intre specialişti , incercând a se determina geneza sa , şi culminând cu aprofundarea studierii celorlalte componente environmentale.
Marii geografi (P.Coteț, Gr. Cobălcescu , V.Mihăilescu, M.Popp) au secționat această problematică ajungând în cele din urmă la consensul că,’ linia Câlniştei este o axă în lungul căreia au avut loc mişcări de subsidenţă locale (P.Coteţ, 1946) ", o limită morfologică, o veche zonă de întâlnire a conurilor de dejecţii depuse de râurile carpatice şi balcanice (V.Mihăilescu 1924) ", o depresiune formată anterior terasei mijlocii a Argeşului de la Piteşti (G.Vâlsan 1915) ".
Există însă o dispută în ce priveşte întâietatea formării văilor în cazul Câlniştei şi Glavaciocului, la baza acestei disensiuni stând argumentele favorabile ambelor organisme hidrografice.
În apărarea întâietăţii formării Glavaciocului stau următoarele afirmaţii: în aproprierea confluenţei, acesta are un debit mult mai mare, zona de obârşie se identifică la o altitudine mai ridicată cu descreşteri pe direcţia NV-SE, lungimea şi lăţimea se apreciază în general după cursul său, în caz contrar dacă ar fi luată ca referinţă valea Câlniştei ar rezulta o discrepanţă în raportul lungime-lăţime.
Prin urmare , datorită importanţei sale geografice , am procedat la realizarea acestui studiu , de dezvoltare şi promovare ecoturistică a Văii Glavaciocului in oraşul Videle , dar şi a Vaii Milcovăţului, in completarea studiului (generalizat) realizat de către jurnalista Patricia Marinescu (absolventa a Facultatii de Geografie, Universitatea din Bucureşti) , in care se promovează aceasta vale prin prisma componentelor de mediu , dar şi a tipurilor de aşezări specific teleormănene.
In prezent această vale nu face parte dintr-o reţea de turism dezvoltată , intrucât nici preocupările şi nici tendinţa de orientare către aceasta direcţie nu s-a manifestat până de curând , dar aceasta componentă geografică , chiar dacă prezintă un relief monoton , surprinde prin frumuseţea peisajului , bogăţia faunistică si flora tipică acestei unităti , mai ales că aşezarea apropiată de Bucureşti si incadrarea intre două păduri , poate constitui un refugiu pentru acea categorie de oameni care doresc să-şi petreacă timpul liber in natură, să-şi consume concediile de sărbători intr-un mediu rupt de agitaţia urbană fie să incerce terapia prin linişte ori ca “laborator de studiu” pentru cei interesaţi de ştiinţele naturii.
Oraşul Videle , datorită modificărilor produse in peisaj (prin defrişare) poate fi considerat ca incadrat in regiunea Holarctică , subregiunea euro-siberiană, provincia Moesica , cu un caracter continental accentuat al climei.
Situat în nord - estul judeţului Teleorman, acesta este puternic influenţat de climatul temperat-continental specific zonei de câmpie din sudul ţării.
Urmărirea histofenogramei ajută foarte mult in observarea perioadelor de dezvoltare a aparatului foliar la plante şi analizei amănunţite a interdependenţei fazelor de dezvoltare vegetală cu factorul climatic.Orice abatere de la circuitul normal al fenomenelor climatice presupune un stress directionat către vegetatie in sensul constituirii adaptărilor la condiţiile de risc.
Pe teritoriul oraşului se întâlnesc silvostepă, pădurea de foioase, vegetaţia azonală. Despre silvostepă putem spune că modificările s-au produs în mare parte datorită practicării agriculturii în vecinătatea pâlcurilor de pădure (Pădurea Zavestreni, Pădurea Blejeşti).Pe pajiştile puternic modificate întâlnim păiuşuri (Festuca vallesiaca), pir (Cynodon dactylon), colilie (Stipa stenophyla), firuţă cu bulbi (Poa bulbosa) în asociaţie cu alte ierburi.
În pădurea de foioase se remarcă numeroase specii de arbori precum stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus fraineto) în complex cu stejar tătăresc (Acer tataricum). Pădurea ocupă suprafeţe restrânse pe văile Glavaciocului, Milcovatului şi Sericului,datorita defirsarii Codrilor Deliormanului..Pe lângă speciile menţionate mai sus se mai întâlnesc teiul (Tilia tomentosa), frasinul (Frasinus palisae), ulmul (Ulmus foliacea), carpenul(Carpinus betulus).
Stratul arbustiv se constituie din porumbar(Prunus spinosa), gherghinar(Crataegus monogyna), cărpiniţă(Carpinus orientalis), măceş(Rosa canina).Vegetaţia zonală se dezvoltă pe solurile aluviale din luncile râurilor constituită din pajişti de luncă cu specii higrofile (Poa pratensis, Festuca pratensis, Carex sp.) şi păduri de luncă alcătuite din specii de esenţă moale (Salix sp., Populus sp.,).
Speciile faunistice aparţin domeniului forestier, câmpurilor puternic stepizate precum şi domeniului acvatic. Fauna forestieră este alcătuită din specii din care distingem căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), dihorul (Putrius putorius), iepurele, viezurele etc.
Din clasa Aves menţionăm pupăză (Upupa epops), mierlă (Turdus merula), coţofană (Pica pica), ciocănitoarea (Dentro cupuc major), fazanul (Fhasianus cholchicus), colonizat din Caucaz.
În zăvoaiele din luncă trăiesc privighetoarea (Luscinia megatyncos), cucul (Cuculus canarus), gaiţă (Garulus grandarius). Reptilele sunt reprezentate de specii de şerpi, batracieni, şopârle, guşteri. În câmpurile stepizate faună este mult mai săracă datorită contrastelor dintre vară şi iarnă.
Întâlnim aşadar specii de hârciog (Cricetus cricetus), şoarece de câmp (Microtus orvalis), iepurele de câmp (Lepus europeus), popândăul (Citelus citelus) etc. În mediul acvatic întâlnim specii de caracudă (C.Carasius), caras (Carasius auratus), crap (Cyprinus carpio), Linul (Tinca tinca), ştiucă(Esox lucius), biban(Perca sp.), babuşca(Rutilus rutilus) etc.
Atât pe valea Sericului cât şi pe Glavacioc se întâlnesc iazuri amenajate şi bine populate. Se mai întâlnesc şerpi de apă(Natrix natrix), broaşte de apă, broaşte ţestoase(Sp.Testudo), clean (Corbilis romanica).
Peisajul geografic este un concept interdisciplinar, integrând naturalul cu socialul şi prin care omul a modificat şi inlocuit ecosistemele iniţiale in funcţie de nevoile sale , de gradul de organizare şi dezvoltare al colectivităţii din care face parte.
„ El se defineşte ca o rezultantă a interrelaţiilor dintre componentele fizico-geografice şi activitatea umană , fiind supus continuu modelărilor naturale şi socio-economice(Ileana Pătru –Stupariu , 2010)”.
In faza de analiză , putem reafirma faptul că in extremitătile luncii Glavaciocului , in anul 1790 vechea aşezare Vida era flancată de o pădure intinsă denumită „Codrii Deliormanului”.
Analiza.
Structura geoecologică diferă foarte mult datorită modificărilor ulterioare in peisaj deoarece prin tăierea la ras şi ardere a pădurii in scopul obţinerii de terenuri agricole , procesul de stepizare al văii Glavaciocului a fost inerent , intre timp apărând fenomene gravitaţionale de tip năruire , colmatarea in ritm alert a unor lacuri si bălţi , pierderi moderate a diversităţii ihtiofaunei datorită deversărilor in râul Glavacioc in aval, degradarea unor parcele de sol datorită suprapaşunatului (activitate incetinită in ultimii 20 de ani), fragmentarea reliefului intrucât au loc inundaţii frecvente dar şi degradări in sensul necesităţii ameliorării pedologice datorită aplicării excesive de amendamente.
In ce priveşte fauna sălbatică , aceasta se regăseşte in mare parte la extremităţi(Pădurea Zăvestreni şi Pădurea Blejeşti) , mentinându-se pe cât posibil o stare intactă a habitatelor existente , ba chiar mai mult s-a trecut la reimpădurire , pentru a diminua din efectul de margine.
Impactul asupra componentelor de mediu şi implicit a peisajului se resimte mai ales că încă din trecut odată cu reîmproprietăririle şi situaţia economică fluctuantă a acestei zone dar şi succesiunii regimurilor politice, să atragă după sine un exces de artificializare agricolă în sensul obţinerii unor recolte forţate, acest lucru provocând degradarea unor parcele ,pierderea potenţialului de fertilitate din sol , şi chiar slabe inţeleniri.
Intre timp,datorită imposibilităţii unei categorii sociale de a mai practica agricultura şi păstoritul, s-a produs o revitalizare destul de insemnată in privinţa repopulării teritoriilor(practicarea cositului şi renunţarea la suprapăşunat favorizând anemochoria).
Diagnoza.
La acest subcapitol ne vom răsfrânge atenţia asupra personalitătii peisajului, aceasta construindu-se prin rezultatele analizei si directionarea datelor către relaţionarea antropică şi naturală.
Aşadar, am considerat o nouă abordare ca fiind vitală în promovarea zonei Videle, deoarece această vale a Glavaciocului conţine o incărcătură istorică deosebită, atât în ce priveşte aspectul umanist cât şi cel biogeografic.
Utilizarea următorilor indicatori peisagistici presupune şi un feed-back către anul 1790 atunci când a fost elaborată Harta Austriacă ( material comparativ),prezentând un interes deosebit faţa de acest studiu, desfăşurarea foştilor Codrii ai Deliormanului, după cum reiese şi din harta prelucrată mai sus obţinută prin aplicarea principiului hărţilor suprapozabile.
Indicele de naturalitate este dat de raportul dintre suprafaţa impădurită şi suprafaţa totală a unităţii teritoriale considerate.
In=S păd./S tot. x 100
Conform standardelor FAO şi intervalul de valori(%) rezultă:
>60%-echilibru ecologic apropiat de cel iniţial;
0,45-0,60-cu echilibru real stabil;
O,3-0,2- peisaj la limita echillibrului ecologic;
0,2-0,1-cu echilibru ecologic afectat;
<0,1- cu echilibru ecologic puternic afectat;
Valoarea acestui indice pentru Valea Glavaciocului este de 4,53 ,adică un peisaj cu un echilibru ecologic moderat.
Acest indice se raportează la prezenţa pădurii in arealul selectat şi nu la starea naturală!
Indicii densitaţii generale, agricole, potenţiale şi economice dau o imagine a presiunii pe care populaţia o exercită asupra resurselor şi a suprafeţelor pe care o ocupă şi exploatează.
In spiritul celor menţionate mai sus conchidem că urmatorii indicatori pot sugera impactul antropic asupra componentelor de mediu:
Densitatea populaţiei mai este cunoscută şi ca densitatea generală sau aritmetică , ea exprimând raportul dintre populaţie şi suprafaţa ocupată de aceasta.
D=P/S;
Pentru Videle, valoarea acestui indice este de 1,50 , indicând o activitate în echilibru cu mediul către tendinţa de presiune antropică.
Dinamica populaţiei se explică prin specificul economic al zonei dar şi datorită distanţei mici faţa de municipiul Bucureşti.
Densitatea Agricola=densitatea populaţiei care se ocupă cu agricultura/Suprafaţa Agricolă cultivată(ha)
Valoarea densităţii agricole pentru Videle este 2 ,adică o activitate în care se resimte impactul antropic.
Densitatea potenţialului economic=raportul dintre nr.locuitorilor şi resurselor din zona respectivă.
Dp=P/Sr,P=populaţia,Sr=suprafaţa destinată resurselor.
Valoarea acestui indice,este de 1,67 unde se tinde către presiune antropică semnificativă.
Presiunea umană exprimă impactul activităţii umane asupra resurselor naturale indicând
gradul de artificializare al peisajului .
P=S(ha)/N(loc).
Valoarea acestui indice este de 0,63 ,adică raportat la întreaga suprafaţă(7996ha) ,nu se menţine un echilibru în peisaj .
Limita impusa de FAO pentru menţinerea echilibrului este de 0,4 ha /loc teren arabil ,minim 0,3 ha /loc pădure.
Artificializarea pedologică, folosind indicele de intensitate al utilizării solului(şcoala poloneză) se exprima astfel:
I=S x 100/H,s-suprafaţa totală a terenurilor neagricole;
H=suprafaţa agricolă(ha);
Acesta se poate calcula mai amănunţit pt suprafeţele cu diferitele tipuri de utilizări.
Valoarea acestui indice este de 0,41 şi demonstrează că se păstrează o limită în ce priveşte exploatarea agricolă raportată la întregul potenţial , dovadă fiind terenurile pe care sunt amplasate instalaţii de forare sau terenuri lăsate pârloagă.
Reflexia acestui indicator pe Valea Glavaciocului şi a potenţialului ecoturistic se explică prin necesitatea cunoaşterii utilizării terenurilor din extravilan pentru a întelege dinamica peisajului prin stadiile devenirii acestuia.
Indicele transformării environmentale(de mediu) este dat de raportul dintre suprafaţa pădurilor şi păşunilor pe suprafaţa construită la nivelul unei regiuni.
Acesta se calculează dupa formulele:
Itre=S păd/(S agr +S construită)
I tre=S păd+ S pajişti+ S acvatic/S construită+S arabil+ S vii+S livezi
èindicator clar în ocuparea solului şi nu în utilizarea solului.
Valoarea acestui indice este de 0,045 ,adică incă din trecut a existat tendinţa de presiune antropică in sensul extinderii teritoriului, prin defrişarea foştilor Codrii ai Deliormanului incadraţi în limita administrativă din prezent a oraşului Videle, faţa de 2,43 , situaţia Văii Glavaciocului în dreptul oraşului Videle la 1790.
Momentele cruciale de transformare environmentală au fost identificate şi după anul 1900 când începe construcţia căii ferate Bucureşti –Giurgiu( in timp creîndu-se acest nod feroviar -Vida- pentru Magistrala 900) precum şi improprietăririle şi daunele de război plătite de români în materii prime.
Indicele de erozivitate climatica(indice de vulnerabilitate): Ie=P²/P, P² fiind patratul de precipitatii din luna cu cea mai mare cantitate, P=cantitatea de precipitatii anuala.
Acest indice corespunde cu eroziunea solului şi gradul de deteriorare al peisajului.
Valoarea acestuia este de 11,13, insemnată pentru luna iunie mai ales că este vorba despre o zona de câmpie însă cu o eroziune lentă, perceptibilă datorita recurenţei în timp a fenomenului .
Prognoza.
Ştiinţa Peisajului se confruntă şi cu atribuţia stiinţifică de a prevedea potrivit dinamicii socio-economice şi naturale diferitele stadii la care va ajunge peisajul, de aceea nu este exclusă varietatea propunerilor alternative cu privire la evolutia acestuia.
Având ca zonă de studiu Valea Glavaciocului şi potenţialul sau ecoturistic ,ne vom opri la doua scenarii evolutive.
Primul,mai pesimist dar nerealist este acela ca din lipsa organizării şi viziunii unei viitoare administraţii, pe probleme de mediu, această zonă să fie supusă abuzului ,prin suprapăşunat, defrisări , stabilirea unor depozite însemnate şi necontrolate de deşeuri(„Noi trăim pe ape, în aval”) şi chiar descarcărea biomasei prin incendii .
Intr-un scenariu realist, deci şi optimist, în ritmul actual şi susţinut ,de ecologizare culminând cu proiectul de decolmatare a râului Glavacioc, prin reducerea deversărilor de ape uzate parţial epurate în emisar, precum şi încurajarea educaţiei pentru mediu implementată şi practicată în şcoli , în viitorul foarte apropiat, Valea Glavaciocului va cunoaşte o revitalizare a valorii sale peisagistice ,şi va plasa oraşul Videle pe harta obiectivelor turistice în scop recreativ, în judeţul Teleorman.
Sinteriza.
Ultima etapă în analiza de peisaj, sinteriza, constă într-o planificare adecvată tehnicilor preventive în acord cu prognoza şi gestiunea tipică a peisajului.
Aşadar, pentru păstrarea nealterată a funcţiilor peisajului actual ,există o evidenţă a Registrului Agricol din cadrul Primăriei Videle cu persoanele care deţin animale(pentru prevenirea suprapăşunatului şi compactării solului), aplicarea ratională de amendamente pe terenurile limtrofe, practicarea cositului, evitarea incendiilor , plantările ,prin conectivitate să se evite efectele de izolare asupra speciilor biogeografice care populează suprafaţa respectivă, imbogaţirea diversităţii taxonomice in arealul respectiv, posibilitatea că in timp resursele cheie să găzduiasca specii de animale sau bacterii , incadrarea plantaţiei in categoria habitatelor naturale de insoţire (spaţii verzi lineare) si ca raspuns la mijloacele de perturbare a carbonului in atmosfera.
In acest ritm ,trendul peisager va favoriza dezvoltarea ecoturismului ca principal efect al inserţiilor antropice pozitive în spaţiul analizat.
Cadrul istoric.
Pentru a valorifica şi mai mult spaţiul supus studiului trebuie să privim neapărat şi aspectul istoric .
Legându-ne de câteva episoade semnificative în evenimentele importante ale istoriei, ne dăm seama că această zonă a contribuit semnificativ la scrierea acesteia, aşadar, fără să ne pierdem în alt domeniu de activitate mentionăm câteva aspecte cronologice:
-această vale a Glavaciocului a fost locuită incă din cele mai vechi timpuri (fragmentele de ceramic ă neagră descoperite la Videle),
-in secolul VI apariţia obştilor săteşti, uniuni de obşti, existenţa asezării în stânga Oltului a Voievodatului lui Seneslaw(care ocupa şi Vlaşca şi Teleormanul),
-apariţia judeţului ca formă de administrare(1392),
- existenţa mănăstirii Glavacioc şi alăturarea “ocinelor” de către Vlad Tepeş(1441),
-Revoluţia de la 1841 a lui Tudor Vladimirescu ,care a reunit în oastea pandurilor locuitori din Teleorman şi Vlaşca,etc.
Produsul turistic.
In oraşul Videle identificăm ca principale resurse turistice Valea Glavaciocului şi Valea Milcovăţului, spaţii incărcate de istorie şi valoare peisagistică ,chiar dacă monotonia peisajului nu surprinde prin forme spectaculoase de relief , insă nu trebuie sa uităm că tocmai zonele de câmpie au polarizat în trecut aşezările umane tradiţionale şi tot din aceste spaţii s-au conturat premisele marilor conflicte din istoria românilor.
Ca dovadă a contactului istoriei şi cu zona oraşului Videle, în cartierul Furculeşti există un stejar bătrân despre care se spune că în timpul traseului către Călugareni ,a lui Mihai Viteazu, Domnitorul s-ar fi odihnit la umbra acestuia.
O alta manieră de a privi istoria populării spatiului este aceea de a urmări sistemul de asezări din lunca extinsă a Glavaciocului, şi cum altfel daca nu şi prin simbolul crestinătăţii la români.
In acest sens, identificăm două biserici ,una din lemn(restaurată), ridicată pe acest teritoriu în urmă cu 400 de ani ,şi alta care veghează asupra locuitorilor(fiind amplasată pe o forma de relief pozitivă) şi care constituie “vârful de lance” al creştinătăţii in judeţul Teleorman (Biserica Fotăcheşti), lucru dovedit şi de numărul mare de pelerini.Vechimea acesteia este de peste 120 de ani.
Ce este cu adevărat special în ce priveşte latura umanistă, comunitatea inchegată, se reflectă şi prin conservarea tradiţiei şi pretarea acesteia pe tendinţa modernizării societăţii, fără a pierde din valorile teleormănene.
Ca resursa naturală putem numi cele două pŞduri ,Zăvestreni şi Blejeşti prin speciile arboricole dar şi speciile de graminee specifice luncii Glavaciocului.
Aşadar importanţa lor nu constă doar în aspectul peisagistic cât şi al proprietăţilor pe care acestea le deţin .
Oraşul Videle nu deţine în prezent o structură de agrement bine organizată referitor la zona supusă studiului, în acest sens momentan ,de beneficiile environmentale profitând numai cetăţenii oraşului.
Insă datorită distanţei mici dintre centrul oraşului, cu funcţie economică şi zona mai sus amintită ,considerăm că momentan lipsa unei unităţi de cazare specifice nu constituie un impediment în practicarea ecoturismului pe Valea Glavaciocului, deoarece unităţile de alimentaţie publică sunt numeroase şi constituite fie in centrul oraşului fie disipate dealungul Şoselei Piteşti pe sectorul Videle-Blejeşti.
In cele mentionate mai sus am putut observa motivul pentru care considerăm necesară protejarea Văii Glavaciocului de presiunea antropică ridicată şi necesesitatea integrării sale într-un circuit ecoturistic minuţios organizat.
Pe lângă aceste aspecte ,ne simţim datori să evidenţiem şi alte tipuri de fluxuri turistice care se efectuează pe raza oraşului ,ca principali factori de atractivitate la care se vor adăuga şi obiectele propuse promovării .
In primul rând ,această zona de câmpie,interesează prin componenta “resursă naturală”,până în anul 1987 fiind principalul centru de extracţie petrolieră din ţară.
Alţi factori de atractivitate în scopul “turismului de afaceri” pot constitui: terenurile agricole extinse, unităţile sanitare, unităţile de alimentaţie publică, spaţiile rezidenţiale.
Oraşul se mândreşte şi cu pelerinajele către biserica din cartierul Fotăcheşti , noaptea de vineri fiind dedicată slujbei de Miezonoptică(slujba manăstirească), această activitate religioasă atrăgând fluxuri turistice din toate colţurile judeţului dar şi din afara ariei administrative.
Valea Glavaciocului constituie unul din cele mai importante obiective ale oraşului Videle, această resursă naturală nefiind valorificată corespunzator(în scop turistic), deoarece relieful monoton şi orientarea economiei zonei către valorile brute ale resurselor ,au împiedicat implementarea unei viziuni durabile în protejarea şi valorificarea potenţialului alternativ.
Lucrarea de faţa ,ca o continuare detaliată a tezei Patriciei Marinescu , referitoare la asezările umane din zona mai sus amintită, trasează noi linii de dezvoltare peisagistică a arealului şi valorificării acestuia ,fiind răspunsul pe care il oferim la o situaţie de criză în care modernizarea se confruntă cu lipsa ideilor inovatoare:revenirea la tradiţie.
In opinia noastră ,deşi nu este incadrată în circuitul turistic naţional, Valea Glavaciocului ar putea urma cu succes exemplul Rezervaţiei Comana( judeţul Giurgiu), datorită distanţei scurte faţa de Bucureşti, dar şi bogăţiei în specii, mai ales prin prisma faptului că incă mai există dovezi ale existenţei Codrilor Deliormanului(“Pădurea nebună”).Cheia acestei reuşite constă exact în partea fizică a peisajului din prezent, cu menţiunea că orice nouă transformare trebuie să apară pe cale naturală nu neaparat antropică, pentru că orice nouă inserţie artificială negativă, va împinge evoluţia peisajului spre altă tipologie decât cea dorită.
In prezent,putem încadra peisajul Văii Glavaciocului ,la moderat antropizat unde regăsim reminiscenţele agropastorale ,şi datorită diminuării activităţii industriale oraşul Videle aflându-se departe de limita echilibrului ecologic.
Ecoturismul vizează un grup select de vizitatori deschişi unor noi perspective, nedistructive, inovative care în urma unui astfel de program capătă abilităţi de percepere intrerpretativă a mediului inconjurător,de conduită responsabilă în perspectivă ecologică.
Ca o concluzie la acest capitol, în zona menţionată , pentru activitatea de ecoturism ,dispunem şi de activitate umană specifică (gradinăritul, aratul cu plugul, apicultura, culegerea şi valorificarea plantelor medicinale, cositul, păstoritul, pescuitul adică acele elemente care ne trimit direct la tradiţie,care prin atragre de capital ajută la dezvoltarea comunităţii locale ,asigurând pe aceasta cale sustenabilitatea),peisajul forestier şi lunca inundabilă pe care se pot observa elemente geomorfologice.
Mai mult, în zona comunei Blejeşti se menţine tradiţia sărbătorilor câmpeneşti, dată fiind deschiderea poieniţei direct de la stradă , iar la Videle, există tradiţia târgului duminical, de animale şi recolte, într-un areal bine întreţinut în apropierea zonei de studiu, tocmai pentru a reuni crescătorii şi agricultorii din zonă , pentru expunerea mărfii şi incurajarea trocului.
Infrastructura pe aliniamentul Drăgăneşti-Moşteni-Videle-Blejeşti-Baciu nu ridică probleme, drumurile fiind intreţinute , prin urmare acest impediment al accesibilităţii fiind anulat.
De preferat ,este traseul în aer liber dealungul firului apei ,incepând din cartierul Fotăcheşti,şi traversarea dealului până la Pădurea Blejeşti, limită cu Videle. In acest mod poate fi observată minunata panoramă a văii şi a sistemului de asezări umane.
Strategii de promovare şi eficientizare .
Primul pas în promovarea acestei zone il constituie chiar lucrarea de faţă, publicată pe spaţiului virtual destinat promovării oraşului Videle , deoarece o nouă viziune în ce priveşte concepţia aplicării politicilor de mediu în acest oraş se poate face numai incepând cu un eşantion de lucru însemnat ca încarcătură ecologică ,mediul fiind privit ca o imbinare perfectă a componentelor biotice şi abiotice, sinergism care dirijează starea acestor factori.In această manieră ,datorită mentenanţei procedurilor de întreţinere şi recunoaştere a calităţii peisagistice, o bună parte din orele educative sau a acţiunilor de voluntariat se pot efectua în acest spaţiu, mult mai potrivit decât Parcul de Odihna Orăşenesc deoarece o viziune mult mai amplă asupra acestora asigură o generaţie de tineri mai tolerantă cu mediul ,având convingerea că eficientizarea promovării ca simbol al oraşului se va face mai intâi prin educatie.
O altă viziune, şi mai persuasivă este găzduirea unei şcoli de vară,cu o durată scurtă prin care tinerii cercetaşi pot invăţa modalităţile de orientare în teren ,de elaborare a unei schiţe panoramice ,a unei hărti (sau citirea ei),a unei fotografii ştiinţifice, recunoaşterea faunei şi a vegetaţiei, operaţiunea de monitorizare a păsărilor(” Birdwatching”), sau chiar teambuilding-ul.
Va urma ...